+Arhiepiscopul Iosif
Scrisoare pastorala la Sfintele Pasti
HRISTOS A ÎNVIAT !
Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic, în marea Sa milostivire S-a
pogorât pe pamânt, a trait printre noi timp de treizeci si
trei de ani, a suferit pentru fiecare dintre noi si Insusi pe Sine S-a
dat spre mâncare celor pe care îi iubeste, instituind
în Sfânta si Marea zi de Joi ceea ce noi savârsim si
numim azi Sfânta Liturghie.
Sfânta si dumnezeiasca Liturghie este slujita prin excelenta
însa Duminica-ziua Învierii. De ce? Domnul Hristos zace
Sâmbata în mormânt, Vineri moare, Joi petrece Cina
cea de taina, Miercuri este vândut de catre Iuda, Marti
întâmpina pe fecioarele cele întelepte, chip al
sufletelor împodobite cu virtuti, iar Luni usuca smochinul
neroditor, simbol al sufletelor nelucratoare. Fiecare din zilele
acestei Saptamâni Mari ne graieste în chip deosebit. Dar
daca noi slujim Sfânta Liturghie cu predilectie într-o zi
de Duminica si nu joia sau în alta zi, o facem pentru ca ea
recapituleaza toate aceste momente, care-si gasesc împlinirea
în Învierea lui Hristos pe care astazi o praznuim.
Astfel, în Inviere tot timpul vietii noastre s-a sfintit. Chiar
si momentele în care nu ne încredem în Dumnezeu sau
în care credem ca Dumnezeu ne-a parasit, în care iadul ia
locul raiului, devin momente de sfintire pentru ca Insusi Hristos le-a
trait: a fost vândut si urât de catre fratii Sai, a trecut
prin dureri si prin angoase, ca si unul dintre noi. A cunoscut timpul
si lumea stricaciunii noastre trupesti si sufletesti. Toate acestea
le-a cunoscut si ne-a daruit în schimb Trupul si Sângele
Sau pentru ca si noi sa putem învia din toate faptele mortii.
Prin Înviere, Hristos este alaturi de noi în tot ce traim
pe acest pamânt. Astfel fiecare zi, fiecare ceas, fiecare minut
din viata noastra devine un timp de sfintire si, de fiecare dintre noi
depinde ca sa nu devina un timp de profanare. Tot ce ne priveste
îl priveste si pe El. Tot ce ne face sa suferim îl face si
pe El sa sufere. Tot ce ne aduce o adevarata bucurie, îi aduce si
Lui. De aceea, astazi suntem chemati sa suferim unii pentru altii, sa
ne ajutam unii pe altii, sa ne iertam unii pe altii. Astfel Duhul va
lucra prin noi, precum a lucrat prin Hristos Fiul lui Dumnezeu
Întrupat.
Astazi, Cel Ce a trait la Ghetsimani angoasa singuratatii si a
necredintei noastre, a înviat si este mai aproape de noi ca
niciodata. Fie ca suntem copii, adolescenti, adulti sau vâstnici
si oricare ar fi starea în care ne-am gasi, de acum putem sa
strigam: "Doamne, care ai înviat din morti, ajuta-ne"! El ne va
auzi, chiar daca precum Petru si noi zicem ca nu-L cunoastem, ca nu
stim cine este, sau chiar daca cuvintele Sale nu mai au rezonanta de
altadata în urechile noastre si nu ne mai spun nimic, pentru ca
iadul a pus stâpânire pe viata noastra, El ne va auzi,
pentru ca azi iadul a fost biruit.
Hristos a înviat! Si toate s-au umplut de frumusete si de lumina,
toate s-au schimbat la fata! Astazi toata frica, singuratatea si
tristetea se topesc precum se topeste ceara de la fata focului! Pentru
ca aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne
veselim într-însa!
Cu dragoste si bucurie întru Hristos Cel Înviat,
+Arhiepiscopul Iosif
Paris, 19 aprilie 1998