+Arhiepiscopul Iosif
Scrisoare pastorala la Sfintele
Pasti
HRISTOS A ÎNVIAT !
Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic, în marea Sa milostivire S-a
pogorât pe pamânt, a trait printre noi timp de treizeci si trei
de ani, a suferit pentru fiecare dintre noi si Insusi pe Sine S-a
dat spre mâncare celor pe care îi iubeste, instituind în Sfânta
si Marea zi de Joi ceea ce noi savârsim si numim azi Sfânta
Liturghie.
Sfânta si dumnezeiasca Liturghie este slujita prin excelenta însa
Duminica-ziua Învierii. De ce? Domnul Hristos zace Sâmbata în
mormânt, Vineri moare, Joi petrece Cina cea de taina, Miercuri
este vândut de catre Iuda, Marti întâmpina pe fecioarele cele
întelepte, chip al sufletelor împodobite cu virtuti, iar Luni
usuca smochinul neroditor, simbol al sufletelor nelucratoare.
Fiecare din zilele acestei Saptamâni Mari ne graieste în chip
deosebit. Dar daca noi slujim Sfânta Liturghie cu predilectie
într-o zi de Duminica si nu joia sau în alta zi, o facem pentru
ca ea recapituleaza toate aceste momente, care-si gasesc
împlinirea în Învierea lui Hristos pe care astazi o
praznuim.
Astfel, în Inviere tot timpul vietii noastre s-a sfintit. Chiar
si momentele în care nu ne încredem în Dumnezeu sau în care
credem ca Dumnezeu ne-a parasit, în care iadul ia locul raiului,
devin momente de sfintire pentru ca Insusi Hristos le-a trait: a
fost vândut si urât de catre fratii Sai, a trecut prin dureri si
prin angoase, ca si unul dintre noi. A cunoscut timpul si lumea
stricaciunii noastre trupesti si sufletesti. Toate acestea le-a
cunoscut si ne-a daruit în schimb Trupul si Sângele Sau pentru ca
si noi sa putem învia din toate faptele mortii.
Prin Înviere, Hristos este alaturi de noi în tot ce traim pe
acest pamânt. Astfel fiecare zi, fiecare ceas, fiecare minut din
viata noastra devine un timp de sfintire si, de fiecare dintre
noi depinde ca sa nu devina un timp de profanare. Tot ce ne
priveste îl priveste si pe El. Tot ce ne face sa suferim îl face
si pe El sa sufere. Tot ce ne aduce o adevarata bucurie, îi aduce
si Lui. De aceea, astazi suntem chemati sa suferim unii pentru
altii, sa ne ajutam unii pe altii, sa ne iertam unii pe altii.
Astfel Duhul va lucra prin noi, precum a lucrat prin Hristos Fiul
lui Dumnezeu Întrupat.
Astazi, Cel Ce a trait la Ghetsimani angoasa singuratatii si a
necredintei noastre, a înviat si este mai aproape de noi ca
niciodata. Fie ca suntem copii, adolescenti, adulti sau vâstnici
si oricare ar fi starea în care ne-am gasi, de acum putem sa
strigam: "Doamne, care ai înviat din morti, ajuta-ne"! El ne va
auzi, chiar daca precum Petru si noi zicem ca nu-L cunoastem, ca
nu stim cine este, sau chiar daca cuvintele Sale nu mai au
rezonanta de altadata în urechile noastre si nu ne mai spun
nimic, pentru ca iadul a pus stâpânire pe viata noastra, El ne va
auzi, pentru ca azi iadul a fost biruit.
Hristos a înviat! Si toate s-au umplut de frumusete si de lumina,
toate s-au schimbat la fata! Astazi toata frica, singuratatea si
tristetea se topesc precum se topeste ceara de la fata focului!
Pentru ca aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne
bucuram si sa ne veselim într-însa!
Cu dragoste si bucurie întru Hristos Cel Înviat,
+Arhiepiscopul Iosif
Paris, 19 aprilie 1998